25 lei

Îi privea trupul şi nu-i veneasă creadă că poate exista ceva mai frumos pe lume: linii şi curbe, piele catifelată pe care mângâierile se pierdeau, rătăceau ameţite. O privea cum dormea, cu părul răvăşit pe pernă, cu visele strânse sub pleoape vineţii, umbrite de gene arcuite misterios, cu trupul răstignit de iubirile trăite ca şi cum nimic nu mai conta. Vedea uimit, cum şi în somn, Teo îşi păstra zâmbetul perfi d pe care el îl vroia spulberat. Ar fi dorit să părăsească patul şi să-şi aprindă o ţigară, să savureze clipa de răgaz pe care femeia i-o îngăduia. Ştia că nimic nu era gratuit, toate aveau un preţ, dar el se străduia să plătească cât mai puţin şi, de cele mai multe ori, se fofi la. Îi auzea respiraţia delicată şi chipul ei oglindea seninătatea unui sufl et bucuros de satisfacţia egoistă şi nepăsarea celor ce vântură-lume, indiferenţi la cei din jur. Nu cunoştea amănunte din viaţa ei şi nici ea nu fusese dispusă să-i mărturisească ceva. Prima oară, după ce s-au iubit, i-a spus răspicat: „Nu contează ce am făcut până acum sau ce voi face de-acum înainte. Dacă vrei să faci dragoste cu mine, nu înseamnă că trebuie să-ţi bagi nasul în viaţa mea.“ A privit-o mirat, iar ea a izbucnit în râs. Erau în pat, s-a întors spre el, căci nu-i venea să creadă că nu pricepuse spusele ei. Închidea ochii şi, când simţea că îl cerceta cu privirea, o cuibărea mai aproape, îi respira parfumul pielii uşor umezite de-aceleaşi dorinţe ce-o făceau zi de zi mai frumoasă. Cu timpul, şi-a adunat-o toată lângă el la fel cum aduna şi alte bogăţii. Părea să fi înţeles totuşi vorbele ei, dar ce folos, dacă nu-i păsa? Ştia că era femeia lui, că îi aparţinea. Într-un fel sau altul, avea să o dea pe brazdă! O dorea, nu se mai gândea la ţigară.Trupul îi ardea ca după o baie de soare.